Impactul economic al unui aeroport / Economic Impact of an Airport

Impactul economic al unui aeroport

Cele mai multe aeroporturi trebuie să justifice proiectele lor de dezvoltare in fata unui consiliu – local sau regional, dupa caz, in fata membrilor acelui consiliu, in fata autoritatilor aeroportuare, sau in fata altor organisme regionale, nationale sau internationale.

Efectele economice sunt măsurate prin activitatea economică, venituri, precum și prin locuri de muncă generate de activitatea aeroportului sau de simpla existenta a acelui aeroport.

Impactul economic generat de un aeroport local, poate fi direct sau indirect.

În plus, un aeroport poate genera efecte multiplicatoare, care includ banii cheltuiți la sau pentru acel aeroport. Acesti bani intra in economia regională.

Impactul direct poate fi influentat de oricare din următoarele:

Linii aeriene (operatori transport aerian),

Transportatori aerieni de marfă,

Taxiuri de aer sau chartere,

Servicii aeroportuare,

Managementul și operațiuninile aeroportuare,

Agenții de închiriere de mașini,

Operațiuni corporative de zbor,

Expeditori,

Operatori cu bază fixă,

Proiecte guvernamentale desfasurate pe aeroporturi sau

Chiriașii din aeroport (persoane fizice sau juridice care au incheiat contracte de inchiriere pentru spatiile detinute de aeroport).

Impactul indirect poate fi poate fi generat de cheltuielile realizate de utilizatorii aeroportului sau de cheltuielile regionale la afacerile locale, ca urmare a utilizării serviciilor aeroportului sau ca urmare călătoriilor aeriene efectuate.
Câteva exemple de efecte indirecte generate de activitatea aeroportuara sau de activitatea utilizatorilor, sunt:
Vânzarea de alimentare și băuturi,
Cazare,
Divertisment,
Vânzarea cu amănuntul,
Agentii de turism precum și
Servicii de transport la sol.

Pentru a calcula impactul economic al aeroportului, efectele directe și indirecte trebuie să fie măsurate, împreună cu o evaluare a efectului de multiplicare. Oamenii evalueza efectele economice în moduri diferite, astfel definitia impactului economic a unui aeroport poate fi o provocare. O definitie valabila ar putea fi "rezultatul cheltuielilor sau a tranzacțiilor de vânzare – cumparare între întreprinderi sau alte entități, cheltuieli care pot fi urmărite si legate direct de prezența unei anumite facilitati, a unei anumite activitati sau a unui anumit serviciu aeroportuar"

Sursa: Airport Cooperative Research Program, Report no.16

Economic Impact of an Airport

Most airports must justify their improvement projects to their city council, county board members, airport authority, or other governing bodies. Economic impacts are measured by the economic activity, earnings, and jobs generated by the airport activity or because the airport exists.

Economic impact generated by a local airport can be either direct or indirect.

In addition, an airport may generate multiplier impacts, which include money spent at or for the airport that flows through the regional economy.

Direct impacts can include any of the following:

Airlines,

Air cargo carriers,

Air taxis or charters,

Aircraft services,

Airport management and operations,

Car rental agencies,

Corporate flight operations,

Freight forwarders,

Fixed-base operators,

Government projects based at airports, or

Airport tenants.

Indirect impacts may be generated from expenditures by airport users or from regional expenditures at local businesses as a result of airport use or travel.

Some examples of indirect impacts generated by aircraft activity or users are:

Food and beverage sales,

Lodging,

Entertainment,

Retail sales,

Travel agencies, and

Ground transportation.

To calculate the economic impact of aviation, direct and indirect impacts must be measured, along with an assessment of the multiplier effect. People assess economic impacts in many different ways, so defining economic impact can be challenging. This tool defines the economic impact as “the result of expenditures or sales transactions

between businesses or other entities that can be directly traced to the presence of a particular facility, activity, or related service”

Source: Airport Cooperative Research Program, Report no.16

Factorul de imbarcare / Boarding factor

Inauguram astazi si o sectiune a termenilor de specialitate din domeniul nostru de activitate.

Factor de imbarcare – procentul de ocupare al locurilor dintr-un avion.

Un astrofizician de la Laboratorul National Fermi, din Illinois, s-a gandit la o solutie pentru a scurta timpul consumat cu urcarea calatorilor in avion.

Se pare ca folosind metoda standard, din spate in fata, un aparat de zbor se umple cu 72 de pasageri in 6 minute si 54 de secunde. Jason Steffen pledeaza pentru inlocuirea metodei traditionale care presupune imbarcarea pasagerilor din spate in fata, cu una noua. Aceasta ar insemna asezarea calatorilor dupa principiul un loc da, unul nu, pornind de la fereastra, continuand cu randul din mijloc, iar apoi cu cel de la marginea culoarului.
Potrivit lui Steffen, astfel, 72 de calatori cu bagaje in maini ar umple avionul si si-ar gasi si ocupa locurile in doar 3 minute si 36 de secunde, fara sa se calce in picoare si fara sa se deranjeze unii pe altii.
O alta metoda de imbunatatire a timpului de imbarcare ar fi ocuparea tuturor locurilor de la fereastra, apoi a celor din mijloc, iar in final a celor de la margine. Timpul dedicat aceastei operatiuni ar fi de 4 minute si 13 secunde, o durata mai mare decat cea obtinuta cu ajutorul "metodei Steffen".

Echipa IIA

 

 

We open today a specialized terms section of our blog.

 

Boarding factor - the occupacy percentage of airplane seats.

 

An astrophysicist from Fermi National Laboratory, Illinois, thought of a way to shorten the time spent by passengers boarding the plane.

 

It seems that using the boarding standard method, from back to front of an aircraft, this one can be filled with 72 passengers in 6 minutes and 54 seconds. Jason Steffen advocates replacing traditional method which involves passengers boarding back to front, with a new one. This would mean placing travelers on the principle one place occupied, one place not occupied - from the window, continuing with the middle row and then at the edge of the corridor.

According to Steffen, thus, 72 passengers with luggage in hand would fill the plane and they would find seats in just 3 minutes and 36 seconds, without stepping on feet and without bothering each other.

Another way to improve boarding time is filling all places of the window, then the middle and finally those on the edge. The time devoted to this operation would be 4 minutes and 13 seconds, a longer duration than that obtained using the  "Steffen method".

 

IIA Team

Imagini de arhiva / Archive images

Inauguram blogul Aeroportului International Iasi cu niste imagini de arhiva - asa pot fi considerate urmatoarele filmulete din 2002.
Acum, in 2012, dorim sa-i asiguram pe ieseni si nu doar pe acestia ca dezvoltarea Aeroportului International Iasi - desi incetinita in ultimii ani dat fiind contextul economic global - continua.
Acest blog este un prim pas catre comunitatea in care activam, urmand a fi parte integranta a noului site ce urmeaza a fi lansat.
Iar surprizele placute nu se vor opri aici. Urmariti-ne !

Echipa IIA

 

We open Iasi International Airport's blog with some archive footage - as it can be considered the images below from 2002.

Now, in 2012, we want to assure Iasi citizens and not only them that IIA development - although slowed in recent years in the global economic context - continues.

This blog is a first step towards the community in which we operate and will be part of the new website to be launched.

And pleasant surprises will not stop here. Follow us !

IIA Team